Livrarea în locker sau în punct partener a devenit, pentru mulți clienți, prima opțiune pe care o caută în checkout: nu depind de ora curierului, ridică coletul când le convine și adesea plătesc mai puțin. Pentru magazin, ea aduce însă o cerință tehnică nouă: trebuie să afișezi puncte reale, să îl salvezi pe cel ales în comandă și să trimiți curierului datele în formatul și cu regulile lui.
Ghidul explică pas cu pas cum se implementează corect livrarea în locker, cu observații din integrarea noastră cu GLS și cu alți curieri, în platforma de expedieri pe care o dezvoltăm. Pentru contextul general al integrării cu curierii, vezi ghidul despre datele cerute de fiecare curier.
Pe scurt: ai nevoie de un nomenclator actualizat de puncte (cu identificator, adresă, coordonate, program și regulă de ramburs), de un selector cu hartă și căutare în checkout și de salvarea identificatorului punctului în comandă. Rambursul la locker e rar disponibil, deci verifică înainte să-l oferi. Eticheta AWB trebuie să aibă lockerul ca destinatar, iar nomenclatorul trebuie reînprospătat periodic.
Tipuri de puncte de livrare
Terminologia diferă de la curier la curier, dar în practică găsești trei categorii. Lockerul este un automat unde coletul se depune și se ridică cu un cod, de obicei nonstop. Punctul partener (ParcelShop, la GLS) este un magazin sau o cafenea care păstrează coletul în programul lui. Depozitul sau sediul curierului este al treilea tip, pe care în general nu îl oferi clienților ca opțiune de livrare.
Tehnic, sunt două servicii diferite pe care le ceri curierului: livrarea la adresă și livrarea într-un punct ales. Pentru al doilea, curierul îți cere identificatorul punctului, nu adresa clientului.
Datele de care ai nevoie despre fiecare punct
Nomenclatorul de puncte se ia, de obicei, printr-un apel API al curierului, ca listă completă. La GLS România, în septembrie 2026, lista avea aproape 3.000 de puncte, împarțite între ParcelShop-uri, lockere și depozite. Pentru fiecare, merită să păstrezi:
- Identificatorul punctului. La GLS este un șir de caractere, nu un număr, iar acesta este valoarea pe care o trimiți curierului. Nu îl deduce din alte câmpuri.
- Numele și adresa, pentru afișare, plus județul și localitatea, ca să poți filtra lista.
- Coordonatele, pentru hartă. Dacă curierul le oferă, nu mai ai nevoie de geocodare.
- Programul, pentru a arăta clientului când poate ridica. Majoritatea lockerelor sunt nonstop; la GLS, 1.809 din 1.822 de lockere erau deschise 24/7 în datele noastre.
- Codul poștal real al punctului. Atenție: cifrele din identificator nu coincid mereu cu codul poștal. Citește-l din adresa punctului.
- Regula de ramburs, adică dacă punctul poate încasa numerar. Vezi secțiunea dedicată de mai jos.
- Perioadele de închidere, pentru punctele temporar închise (vacanță, renovare).
Filtrează punctele inactive sau temporar închise înainte să le afișezi, altfel clientul poate alege un loc unde coletul nu poate fi livrat.
Cum arată selectorul din checkout
Un selector bun are trei elemente: o căutare după oraș sau zonă, o hartă cu pinuri și o listă sincronizată cu harta. Clientul trebuie să vadă imediat adresa, programul și tipul punctului, iar alegerea să se confirme vizibil, cu numele punctului afișat în sumarul comenzii. Pe telefon, harta trebuie să ocupe tot ecranul, pentru că acolo se pierd cele mai multe comenzi.
Ce implementezi concret depinde de checkout. În checkout-ul clasic, selectorul se leagă prin hook-uri, iar în cel cu blocuri el trebuie construit cu mecanismele noi, așa cum e explicat în ghidul despre checkout cu blocuri sau clasic. Dacă folosești un plugin de livrare cu hartă, verifică înainte dacă declară suport pentru varianta ta.
Ce salvezi în comandă
Salvează în comandă identificatorul punctului ales, numele lui, adresa completă și curierul. Ai nevoie de ele în patru locuri: la generarea AWB-ului, în emailul de confirmare, în admin (ca cel care pregătește coletul să vadă clar că e livrare în locker) și în pagina de urmărire. Dacă salvezi doar numele afișat, pierzi legatura cu punctul real, iar la o schimbare de nomenclator nu mai știi despre ce loc era vorba.
Rambursul la locker
Aici apare cea mai frecventă surpriză. Nu toate punctele acceptă numerar. În datele noastre de la GLS din septembrie 2026, dintre aproape 2.840 de puncte (ParcelShop-uri și lockere), doar 18 acceptau ramburs. În practică, asta înseamnă că un client care alege un locker trebuie să platească online înainte.
Implementarea corectă este să salvezi regula de ramburs a fiecărui punct și să ascunzi sau să dezactivezi metoda de plată „ramburs” când e ales un punct care nu o acceptă, înainte de plasarea comenzii. Dacă afișezi ramburs pentru orice locker și curierul îl respinge după comandă, ajungi să contactezi clientul pentru o schimbare de plată, ceea ce costă mai mult decât o bună validare în checkout.
Eticheta și AWB-ul pentru locker
Când generezi AWB-ul, trimiți identificatorul punctului, nu adresa clientului. Curierul ignoră adresa clientului la livrarea în punct și folosește adresa punctului. Eticheta rezultată arată lockerul ca destinatar, iar datele clientului (nume, telefon, email) apar ca persoană de contact, pentru notificarea de ridicare. Din acest motiv, telefonul și emailul clientului trebuie să fie valide, chiar dacă la livrarea la adresă unele pot lipsi.
Același principiu se aplică pentru codul poștal: la livrarea în locker folosește codul real al punctului, nu pe cel al clientului. Dacă trimiți un cod greșit, riscul este o eroare de validare la curier; am detaliat cauzele în ghidul despre AWB-urile respinse.
Retururile în locker au reguli proprii. De exemplu, documentația Sameday cere, pentru returul prin easybox, o dată până la care clientul poate depune coletul. Dacă oferi retur în locker, verifică aceste cerințe înainte.
Cum ții nomenclatorul la zi
Punctele se schimbă: apar lockere noi, unele se mută, altele se închid temporar. Reînprospătează lista periodic, într-un job automat, cu verificări de siguranță: dacă noul răspuns are mult mai puține puncte decât cel vechi, probabil e incomplet și nu trebuie să înlocuiască lista existentă. La noi, importul rulează săptămânal, iar un prag minim de puncte protejează datele vechi de un răspuns parțial. Dacă un client a ales un punct care a dispărut după plasarea comenzii, operatorul trebuie să primească o alertă, nu să afle de la curier.
Greșeli frecvente
- Salvezi doar numele punctului, nu identificatorul.
- Oferi ramburs pentru puncte care nu-l acceptă.
- Folosești codul poștal al clientului pentru livrarea în locker.
- Nu filtrezi punctele închise temporar.
- Nu reîmprospătezi nomenclatorul, iar clienții aleg puncte care nu mai există.
- Uiți de telefonul clientului, care e necesar pentru notificarea de ridicare.
Întrebări frecvente
Care e diferența dintre locker și punct partener?
Lockerul este un automat, de obicei nonstop. Punctul partener este un magazin sau o locație care păstrează coletul în programul propriu. Pentru integrare, ambele se aleg prin identificatorul lor.
Pot oferi ramburs la locker?
Doar dacă punctul îl acceptă, iar în practică sunt foarte puține. Salvează regula fiecărui punct și ascunde rambursul când nu e permis.
De unde iau lista de lockere?
De la API-ul curierului, ca nomenclator. Salvează-l local și reînprospătează-l periodic, în loc să apelezi curierul la fiecare afișare de hartă.
Ce se întâmplă dacă lockerul ales dispare?
Operatorul trebuie anunțat și clientul trebuie să poată alege alt punct. De aceea e important să salvezi identificatorul real și să compari comenzile cu nomenclatorul actual.
Funcționează selectorul în checkout cu blocuri?
Doar dacă este construit pentru blocuri. Un selector scris pentru checkout-ul clasic nu apare în varianta cu blocuri, așa că verifică înainte de migrare.
Dacă vrei să adaugi livrarea în locker în magazinul tău, vezi cum arată o integrare cu curierii și cum lucrăm la dezvoltarea magazinelor online.
